Marga Barbu

Marga Barbu, s-a născut la data de 24 februarie, 1929. În 1950 a absolvit I.A.T.C. "Ion Luca Caragiale", din București, și nu peste mult s-a căsătorit cu actorul Constantin Codrescu. Deși căsnicia lor nu a durat, cei doi s-au reîntâlnit ulterior de multe ori ca parteneri pe scenă sau pe platoul de filmare. Viitorul ei avea să fie determinat de cea de-a doua căsătorie, cu cunoscutul scriitor Eugen Barbu - scenarist, împreună cu Nicolae Paul-Mihail, al tuturor filmelor haiducești care aveau să-i aducă celebritatea. Inceputurile carierei sale au fost jalonate de câteva roluri mai puțin semnificative Simina, din "Nepoții gornistului" (Dinu Negreanu, 1953), urmat de "Răsare soarele" (D.N., 1954), "Vultur, 101" (Andrei Călărașu, 1957), "Pădurea spânzuraților" (Liviu Ciulei, 1964), "Procesul alb" (Iulian Mihu, 1965), "La porțile pământului" - foto 1 (Geo Saizescu, 1966), sau "Amprenta" (Vladimir Popescu-Doreanu, 1967). În 1966, s-a născut celebra Anița, in filmul "Haiducii" (Dinu Cocea). Succesul peste așteptări al acestuia a dus inițial la realizarea a două continuări, în aceeași echipă scenarist/regizor: "Răpirea fecioarelor" și "Răzbunarea haiducilor" (ambele, în 1968).

Erou al filmelor, partener al Aniței și căpetenie a cetei de haiduci era Amza (Ion Besoiu) - alături de care s-au mai impus câteva personaje cu suflu lung, începând cu Răspopitul (Toma Caragiu) și Parpanghel (Jean Constantin). Doi ani mai târziu, Ion Besoiu a părăsit proiectul - dar, de vreme ce publicul "mai cerea", autorii l-au înlocuit aproape din mers pe Amza cu Anghel Șaptecai (Florin Piersic), și astfel s-a turnat cea de-a doua trilogie din serie: "Haiducii lui Șaptecai" (1970), "Zestrea domniței Ralu" (1971) și "Săptămâna nebunilor" (1973). Pe tot parcursul acestui sextet, Anița a evoluat ca un personaj temperamental, dinamic, multicolor. În paralel, Eugen Barbu a scris și serialele de televiziune "Urmărirea" (Radu Gabrea, 1971) și "Un august în flăcări" (Dan Pița, Aexandru Tatos, Doru Năstase, 1973), în care a inclus anume pentru soția sa rolul Gerda. S-au adăugat rolurile din "Facerea lumii" (Gh. Vitanidis, 1971), "Dragostea începe vineri" (Virgil Calotescu, 1972), "Ultimul cartuș" (Sergiu Nicolaescu, 1973), "Tatăl risipitor" (Adrian Petringenaru, 1973), "Zile fierbinți" (Sergiu Nicolaescu, 1976), "Melodii, melodii" (Francisc Munteanu, 1978), "Omul care ne trebuie" (Manole Marcus, 1979), "Bietul Ioanide" (Dan Pița, 1979), sau "Wilhelm Cuceritorul" (Sergiu Nicolaescu, 1982). A fost și perioada de apogeu al carierei teatrale a Margăi Barbu, desfășurată cu precădere pe scena de la Nottara, cele mai mari succese de public înregistrându-le "Mâța în sac" (Georges Feydeau) și "Mizerie și noblețe" (Eduardo Scampetta). Marga Barbu a evoluat pe parcursul filmelor "Drumul oaselor" (Doru Năstase, 1980), "Trandafirul galben" (D.N., 1982), "Misterele Bucureștilor" (D.N., 1983), "Masca de argint" (Gheorghe Vitanidis, 1985), "Colierul de turcoaze" (G.V., 1985) și "Totul se plătește" (Mircea Moldovan, 1986). Actrița a avut și șansa întâlnirii cu cel mai complex personaj din cariera ei, în "Domnișoara Aurica" (Șerban Marinescu, 1985). La sfârșitul anilor '80, s-a dat startul celei de-a treia serii, axate în jurul aventurierei Zulnia. S-au putut realiza două filme: "Martori dispăruți" (Dan Mironescu, 1988) și "Lacrima cerului" (Adrian Istrătescu-Lener, 1989).